El a adăugat că legea este clară în privinţa aprinderii focului şi abandonării deşeurilor în arii naturale protejate, aceste fapte fiind sancţionate cu amenzi cuprinse între 6.500 şi 7.000 lei.

Voluntarii Agent Green şi comisarii Gărzii de Mediu din Giurgiu au mers, vineri, în Parcul Natural Comana pentru a conştientiza turiştii de necesitatea de a-şi evacua singuri deşeurile, de a nu aprinde focul şi de a păstra liniştea. De asemenea, au împărţit saci biodegradabili.

“Parcul Natural Comana nu are încă un plan de management, panouri informative, locuri de parcare, de campare şi vetre de foc amenajate”, a precizat reprezentantul organizaţiei de mediu, care a solicitat Gărzii Naţionale de Mediu şi Administraţiei Parcului Natural Comana (APNC) să sancţioneze turiştii care abandonează deşeuri şi fac focul în parc.

De asemenea, Agent Green a cerut Ministerului Turismului să promoveze turismul doar în ariile naturale protejate care au plan de management, astfel încât persoanele venite să se relaxeze în natură să ştie clar ce pot face şi care sunt amenzile în caz că încalcă legea.

Sursa: NewsIn

arii protejate, parcul natural comana, turisti de 1 mai

Rolul societăţii civile este, de asemenea, deosebit de important, în opinia lui Kathleen Rogers, deoarece prin implicarea voluntară a cetăţenilor mediul poate redeveni mai curat, iar resursele planetei pot fi conservate şi protejate.

„Societatea civilă trebuie să se implice mai activ, iar oamenii trebuie să practice voluntariatul pentru a proteja mediul”, a spus preşedinta „Earth Day Network“.

Energie regenerabilă din deşeuri

„Educaţia ecologică trebuie să înceapă din şcoli. În America, există deja programe educaţionale prin care copiii sunt îndrumaţi să protejeze mediul şi resursele naturale şi chiar sunt pregătiţi pentru viitoarele meserii «verzi»”, a declarat Kathleen Rogers pentru „Adevărul”.

Tema mesei rotunde a fost „Reciclare, energii alternative şi reducerea emisiilor de gaze”, iar scopul discuţiilor purtate a fost acela de a găsi modalităţi de colaborare pentru protecţia mediului între instituţiile de stat, ONG-uri şi companiile ecologice.

Reabilitarea termică a clădirilor şi folosirea panourilor solare au făcut parte, de asemenea, dintre subiectele abordate de participanţi. Prezent la discuţii, comisarul general al Gărzii de Mediu Silvian Ionescu a subliniat că „Europa este acoperită de gunoaie” şi că „aceste deşeuri ar trebui folosite pentru obţinerea energiilor regenerabile”.

Sursa: Adevarul

earth day network, ecologie, meserii verzi, protectia mediului, responsabilitate fata de natura, voluntariat

Pe Drumul Naţional 1, spre exemplu, parcările s-au transformat în ultimele zile în adevărate gropi de gunoi. Muncitorii de la Compania de Drumuri spun că de vină sunt atât turiştii, cât şi societăţile de pe Valea Prahovei, care nu au încheiat contracte cu societăţile de salubritate.

Nici măcar cei care au ales ariile protejate ca destinaţie pentru acest weekend nu au dovedit mai mult respect faţă de natură. Turiştii numeroşi prezenţi de 1 Mai în Parcul Natural Comana au ignorat statutul de arie naturală protejată a zonei, au făcut focuri şi au lăsat deşeuri în urmă, iar autorităţile nu i-au sancţionat, potrivit preşedintelui organizaţiei de mediu Agent Green, Gabriel Păun.

520 de maşini în Parcul Comana

„Doar de 1 Mai rangerii parcului au numărat 520 de maşini intrate în parc, care au adus peste 1.500 de oameni. Aceştia au aprins focuri, au lăsat deşeuri şi au făcut zgomot deranjând animalele sălbatice. Deşi numărul de turişti care au încălcat legislaţia a fost foarte mare, nici cei de la Garda de Mediu, nici cei de la Administraţia Parcului nu au aplicat sancţiuni contravenţionale”, a spus Păun.

Nici pe litoral situaţia nu a stat diferit. Numărul mai mare de turişti faţă de anul trecut a însemnat, implicit, mai multe gunoaie la malul mării.

Cu 30% mai multe gunoaie

Până ieri la prânz, reprezentanţii firmei de salubrizare Polaris au strâns peste 40 de tone de gunoi. „Resturile menajere au fost, de această dată, strânse de la locurile special amenajate pentru depozitare.

Comparativ cu anul trecut, gunoiul adunat a fost cu 30% mai mult“, a declarat Dan Opreanu, directorul Departamentului de Salubrizare Polaris.

În Vama Veche, după o zi şi o noapte de distracţie, lucrătorii de la salubritate au avut ceva mai mult de lucru. Sticlele goale, pungi cu mâncare şi alte resturi au împânzit plaja după ziua de 1 Mai.

Comisarii Gărzii de Mediu, în patrulare

Reprezentanţii Gărzii de Mediu au patrulat în zonele de agrement tradiţionale cum ar fi Cheile Dobrogei, Basarabi şi în pădurea de la Hagieni.

„Comisarii Gărzii de Mediu nu au dat amenzi, deşi ar fi putut face lucrul acesta, ci au împărţit saci de gunoi pentru a încuraja cetăţenii să lase curat în urma lor. I-am lăsat să se bucure de aceste zile. Acţiunile de patrulare ale Gărzii de Mediu vor continua până pe 5 mai, cât ţine şi minivacanţa.

Măsurile le luăm de luni încolo, împreună cu autorităţile locale“, a precizat comisarul şef al Comisariatului Judeţean de Mediu Constanţa, Vasile Petro.

Locurile de agrement, acoperite de petrecăreţi cu mormane de resturi

Băimărenii au uitat să-şi ducă peturile acasă după ce le-au golit

Vremea relativ bună şi minivacanţa de 1 Mai i-au scos pe băimăreni din case, locurile de agrement ocupându-se rând pe rând încă de vineri dimineaţa.

Cele mai căutate locuri au fost Valea Neagră – Izvoare, Valea Usturoiului, Valea Chiuzbăii, Barajul Firiza şi Parcul Municipal, unde la sfârşitul săptămânii trecute un partid politic a organizat o petrecere câmpenească.

Distracţia a fost în toi, vremea de partea petrecăreţilor, însă gunoaiele împrăştiate peste tot au oferit o imagine dezolantă „post-petrecere”.

Tomberoane insuficiente

Angajaţilor societăţii de salubrizare le-au luat mai multe ore să cureţe urmele distracţiilor. Numai în Parcul Municipal, cele 20 de tomberoane de 1,1 metri cubi au fost golite în cursul zilei de câte două ori, în timp ce în zonele verzi au fost amplasate peste 50 de recipiente pentru gunoaie.

„Echipele Drusal au început să amplaseze containerele încă de joi dimineaţă pentru că am ştiut că de vineri începe nebunia”, a spus Cristian Maroşan, şeful Drusal Baia Mare.

La sfârşitul minivacanţei s-au strâns peste 600 de metri cubi de gunoaie. Maroşan a mai precizat că pentru weekendul prelungit de 1 Mai, jandarmii maramureşeni împreună cu lucrători ai Gărzii de Mediu şi cei de la Drusal au desfăşurat acţiuni comune pentru a-i atenţiona pe băimăreni să-şi păstreze oraşul curat.

Zonele de agrement au mai fost în atenţia autorităţilor de mediu şi săptămâna trecută, când a fost evaluat stadiul de curăţenie în care se aflau.

„Marcarea teritoriului cu gunoi“

Deşeurile, strânse de autorităţi şi voluntari

În Parcul Natural Bucegi au fost strânse, de vineri până duminică, 11 camioane de gunoi, potrivit NewsIn. Tot în Bucegi, 14 turişti au fost amendaţi pentru că au aruncat deşeuri în arie protejată sau au aprins foc în locuri interzise.

Proiectul de ecologizare iniţiat de 1 Mai de către Asociaţia EcoAssist în Parcul Natural Bucegi a reunit peste 100 de voluntari care au patrulat alături de reprezentanţii Romsilva, ai Jandarmeriei şi ai Gărzii de Mediu Prahova, precum şi ai primăriilor Sinaia şi Buşteni în zonele Cota 1.500 Sinaia, Cuibul Dorului şi Buşteni. Proiectul Marea Ecologizare va continua în fiecare weekend din luna mai.

„După ECO-CAMP Bucegi, derulat în august 2008, am luat decizia să extindem acţiunea în mai multe arii protejate. Deoarece fenomenul de «marcare a teritoriului cu gunoi» este foarte răspândit în România, considerăm că o atitudine fermă este necesară”, a declarat preşedintele EcoAssist, Liana Buzea.
Sursa: Adevarul

Garda de Mediu, gunoaie de 1 mai, salubrizare, vacanta

Sursa: Curentul

londra, oras murdar

Sursa: TVR

gunoaie, plaja, turisti

De fapt, se pare că omul din asta trăieşte. Cumpără animalele de la traficanţi, le… educă şi apoi le vinde mai departe. Deşi face asta de ani de zile, nimeni nu a luat nicio măsură până acum.

Atrocitatea are loc în comuna Vânătorii Mici, la numai 60 de kilometri de Bucureşti. Proprietarul calului este cunoscut în zonă. După poreclă, CAI, şi după obiceiuri, ţuica de dimineaţă. Omul se ocupă de cai de când se ştie. Calul filmat sâmbătă nu e nici pe departe primul care îi trece prin mână.

Scena filmată este una destul de frecventă în ţara noastră. Din cei un milion de cai din România, 300.000 de exemplare nu au cip-uri de identitate implantate. Altfel spus, sunt animale fără stăpân. Dintre aceştia, zeci de cai sunt torturaţi de astfel de stăpâni.

Există o lege împotriva acestui tip de abuz, dar prost făcută. Ea pedepseşte două situaţii- rele tratamente aplicate animalelor sau cruzime asupra lor. În a doua categorie intră şi lovirea şi omorul. Teoretic, vinovatul poate face închisoare de la 6 luni la 3 ani, sau să plătească o amendă-între 3 şi 10 mii de lei. Doar că asta se întâmplă după ce cineva depune o plângere. Cum victima iese din discuţie, de cele mai multe ori agresorii rămân nepedepsiţi.

Sursa: Antena 3

animale, bataie, bucuresti, cal, cruzime, lopata, vanatorii mici

Campania “Energie pentru mâine” ar urma să se deruleze din 5 iunie în toate zonele urbane mari din România şi va implica mass-media, companii din sistemul energetic, investitori privaţi, oficiali guvernamentali, reprezentanţi ai societăţii civile şi populaţie, potrivit comunicatului instituţiei.

“În condiţiile în care ultimele date ştiinţifice arată că emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global vor trebui să fie stabilizate până în 2020 şi cel puţin înjumătăţite până în 2050 (în comparaţie cu nivelurile din 1990) pentru a preveni agravarea efectelor schimbărilor climatice, necesitatea unei campanii de conştientizare pentru diminuarea consumului de energie este evidentă”, arată Ministerul Mediului.

România s-a angajat, prin semnarea Protocolului de la Kyoto să eficientizeze industria din punct de vedere al consumului de energie, prin trecerea de la utilizarea combustibililor fosili bogaţi în carbon (cărbune), la combustibili săraci în carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi, să restructureze industria energetică, de la extracţie şi până la consum, să orienteze transportul spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumuri reduse.

De asemenea, România trebuie să realizeze construcţii eficiente energetic, să tindă spre utilizarea surselor de energie regenerabilă, să utilizeze echipamente şi produse cu consum redus de energie şi să protejeze şi să extindă pădurile.

Sursa: NewsIn

consum de combustibil, consum de energie, energie pentru maine, ministerul mediului

O acţiune de ecologizare de la sfârşitul anului trecut s-a soldat cu un eşec.

Deşi au fost avertizaţi de consecinţele pe termen lung ale poluării, localnicii continuă să arunce PET-urile în pârâul care se vârsă în peşteră.

Sursa: TVR

ecologizare, gunoi, pestera campeneasca, PET

Ei ar putea câştiga astfel un venit suplimentar, explică Barbu, preşedinte al Comisiei de administraţie publică şi echilibru ecologic, din Camera Deputaţilor. În opinia sa, pensionarii reprezintă o soluţie la problema personalului insuficient, cu responsabilităţi în aplicarea amenzilor, din administraţiile locale.

Legea va prevede şi creşterea amenzilor pentru aruncarea gunoaielor în oraşe, pe spaţiul verde sau în râuri.

Amenda minimă pentru aruncarea gunoaielor pe spaţiul verde ar creşte de la 60-80 de lei, cât este acum potrivit legii 31/2000, la 180-240 de lei.

Sursa: Evenimentul Zilei

aruncarea gunoaielor, spatiul public, sulfina barbu

I. PROGRAM DE CERCETARE ECOROM-IMAS

• Lansat în anul 2007

• Februarie-Martie 2009
  • Faza A: interviuri la domiciliul respondentului; populaţia în vârstă de15-60 ani cu rezidenţa în apropierea punctelor de colectare situate în Buhuşi, Baia Mare, Piatra Neamţ, Suceava, Râmnicu Vâlcea, Focşani, Bucureşti (10 interviuri / punct; 300 interviuri)

• • Faza B: înterviuri în apropierea punctului de colectare; 14 puncte de colectare selectate aleatoriu) (35 de interviuri / punct; 490 interviuri)

• • Faza C: măsurarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate de gospodăriile cu 1-4 membrii în Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti (110 interviuri)

• • Faza D-proiect:
    • măsurarea atitudinii administraţiei publice locale şi a partenerilor locali din domeniul serviciilor de salubritate şi reciclare a ambalajelor
    • măsurarea deşeurilor de ambalaje produse de HORECA.

Nivel de informare privind colectarea selectivă

Informare lege privind colectarea selectivă

II. NIVELUL DE INFORMARE (ÎN GOSPODĂRII)

Subiectul colectării selective are o penetrare maximă la punctele selectate

Majoritatea persoanelor intervievate nu ştie că există reglementari pentru colectarea selectivă

Cunoaştere privind existenţa unui punct de colectare selectivă

III. COMPORTAMENT DE COLECTARE SELECTIVĂ

Procentul persoanelor care au permis operatorului să verifice modul de colectare

Frecvenţa separării deşeurilor de ambalaje

Frecvenţa separării deşeurilor de ambalaje în funcţie de etapele de colectare

Toate etapele intotdeauna (consistent):

Gospodării: 46%

Punct: 60%

Toate etapele uneori sau întotdeauna (inconsistent) Gospodării: 74%

Punct: 94%

Toate etapele uneori (consistent)

Gospodării: 11%

Punct: 18%

Niciodata nicio etapa (consistent)

Gospodării: 13%

Punct: 4%

III. COMPORTAMENT DE COLECTARE SELECTIVĂ

Gospodării: bază 280

Punct:: bază 434

IV. PERCEPŢII PRIVIND EFORTUL DEPUS PENTRU
COLECTAREA SELECTIVĂ

Percepţii privind efortul asociat colectării selective

gospodării

la punct

• mai mult de jumatate din populaţia intervievată consideră că a colecta selectiv nu presupune niciun efort
• ponderea persoanelor care asociază un nivel de efort mare sau foarte mare colectării selective este sub de 3-4%

V. DEŞEURI DE AMBALAJE COLECTATE SEPARAT

Colectează separat de obicei-gospodării-autoevaluare

Colecta separat la momentul interviului - observaţia operatorului în gospodărie

Număr mediu de ambalaje de PET = 6.29 ambalaje

Număr mediu de ambalaje din sticlă = 0.76 ambalaje

Baza=204

Baza=300

VI. INDICATORI DE RECUNOAŞTERE CONTAINER

Indicatori de recunoaştere container

Vă rog să îmi spuneţi ce culoare are containerul pentru…

• Cei mai mulţi respondenţi recunosc containerele după inscripţia asociată
• Majoritatea populaţiei nu a putut asocia corect culoarea containerului cu tipul de ambalaje căruia îi era destinat

VII. IMPORTANŢĂ ŞI SATISFACŢIE FAŢĂ DE SERVICIILE
DE COLECTARE SELECTIVĂ

1 = Deloc important / deloc satisfăcut

5 = Foarte important / foarte satisfăcut

Nivelul de satisfacţie este pozitiv, însă uşor inferior importanţei atribuite fiecărui aspect, atât pentru persoanele intervievate în gospodării, cât şi pentru cele chestionate la punctele de colectare

Rezultate exprimate în medii ale notelor acordate de respondenţi

Alţi factori care ar contribui la stimularea comportamentului de colectare

• 80% campanie de informare mai bună
• 72% educarea în şcoli
• 65% amenzi conform legislaţiei
• 34% reducerea taxei de salubritate

Precepţii privind importanţa… În încurajarea comportamentului de colecatre selectivă

VIII. PERCEPŢII PRIVIND FACTORII CARE AR ÎNCURAJA
COLECTAREA SELECTIVA

Ponderea persoanelor care cunosc nivelul taxei de salubritate

IX. PERCEPŢII PRIVIND ACORDAREA STIMULENTELOR
FINANCIARE PENTRU COLECTAREA SELECTIVĂ

Preferinţe pentru depunerea selectivă a ambalajelor-gospodării

Preferinţe pentru depunerea selectivă a ambalajelor-gospodării

X. SE DEPUN CORECT DEŞEURILE DE AMBALAJE?
Observaţie la punctul de colectare

Respondentul a depus în containerul pentru plastic…

Respondentul a depus în containerul pentru hârtie…

Respondentul a depus în containerul pentru sticlă…

31% au depus alte deşeuri în containerul pentru hârtie

9% au depus alte deşeuri în containerul pentru sticlă

15% au depus alte deşeuri în containerul pentru plastic

XI. MĂSURAREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI
GENERATE ÎN GOSPODĂRII - CANTITĂŢI TOTALE

Aceste cantităţi au fost calculate prin raportarea la numărul de gospodării din Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti, după cum urmează

• • gospodării formate din 1 sau 2 persoane (531700 gospodării),
  • gospodării formate 3 sau 4 persoane (440554 gospodării)

Număr total de gospodării (cu 1, 2, 3 sau 4 persoane) din Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti = 972254 gospodării

Cantităţile de deşeuri generate şi depuse separat au fost calculate pe o lună de zile (30 de zile)

Unitatea de măsură este tona

TOTAL

XII. CONCLUZII

• Populaţia urbană a României are o atitudine pozitivă faţă de reciclarea ambalajelor, indiferent de caracteristicile demografice sau sociale;

• Comportamentul efectiv de colectare selectivă se declanşează în prezenţa stimulilor - respectiv containere de colectare selectivă;

• În absenţa acestor stimuli se procedează la o colectare selectivă pentru reutilizare (sticle, borcane, pungi plastic, cutii plastic sau metal), pentru utilizarea în gospodărie sau transfer către alte locaţii (”la ţară”);

• Peste jumătate din populaţia intervievată nu consideră că selectarea deşeurilor este un efort prea mare; din acest motiv prezenţa stimulentelor financiare este percepută ca puţin importantă;

• Campaniile generale de informare au eficienţă dacă sunt însoţite şi de implantarea containerelor de colectare selectivă, semnalizarea lor şi menţinerea lor în stare de funcţionare.

colectare deseuri, colectare selectiva, programe de colectare selectiva, reciclare, reciclare deseuri, studiu IMAS, studiu IMAS reciclare, studiu reciclare si colectare deseuri