Luni

Omenirea, cauza degradării solului?

Comenteaza Mai 4, 2009 – 10:04 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Solul reprezintă una dintre cele mai importante constituente ale biosferei. Este un factor de mediu fără care nu ar exista viaţă. Ar fi imposibil să trăim într-o lume în care solul este inexistent.
Ca orice lucru normal, solul este supus unor actiuni care prezinta avantaje şi dezavantaje. O să punctam în acest material doar cateva dintre atrocitatile la care este supus solul şi anume „boala” acestuia: poluarea - un viciu inevitabil, dificil de măsurat şi de controlat.

De ce? Trebuie să recunoaştem faptul că, aproape toate deşeurile solide sunt depozitate prin înghesuire sau aruncate întâmplător pe sol. De la mucul de ţigară până la maşina abandonată din spatele blocului, de la picătura de ulei scursă din combina de treierat grâul până la muntii cu diverse deşeuri de la groapa de gunoi, toate sunt poluări directe ale solului făcute de oameni. Bineînţeles, în mod conştient sau inconştient.

Mulţi cercetători sunt de părere că poluarea este o consecinţă a activităţii umane. Ei afirmă acest lucru plecând de la ideea că, dezvoltarea numerică a omenirii, creşterea nevoilor şi evoluţia continuă a tehnologiei sunt principalii factori ai degradării solului. De-a lungul secolelor, Pământul a fost profund modificat de aceste activităţi ale oamenilor. S-a ajuns la această situaţie deoarece aceştia au crezut că rezervele Pământului sunt interminabile. În prezent procesele de degradare s-au accelerat şi, drept urmare, specialiştii au încercat să facă cunoscută această situaţie prin prezentarea de programe informative. Interesul pentru poluarea mediului a crescut enorm în ultimii ani pentru întreaga populaţie a globului, a instituţiilor şi a diverselor organizaţii. Trebuie menţionat faptul că şi anumite persoane au tras semnale de alarmă. De pildă, în 2008, candidatul Partidului Naţional Liberal la Primăria Cluj-Napoca, Manuel Chira, a împărţit măşti de gaze locuitorilor din cartierul “Andrei Mureşanu” în semn de protest faţă de poluarea din zonă. Să nu uităm şi de măsurile de antipoluare ale lui Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care au fost aprobate. Iată câteva dintre ele: s-a încurajat mersul pe bicicletă şi folosirea în comun a autoturismelor de catre mai multe persoane, parcările au fost prevazute cu “dale înnerbate” (zone cu spaţiu verde), cei care construiesc sunt obligaţi să amenajeze spaţii verzi şi să planteze arbori pe 30% din suprafaţa parcelei deţinute, au crescut tarifele pentru parcarea în zonele centrale şi exemplele ar putea continua.

Primii vizionari care au tras semnalul de alarmă legat de deteriorarea mediului înconjurător au fost oamenii de ştiinţă din secolul al XIX-lea. Aceştia au încercat să înveţe populatia despre cum să protejeze mediul. În ceea ce priveşte conceptul de protecţie a naturii, acesta a fost introdus de biologi şi romantici pe la mijlocul secolului al XIX-lea.

Noi, oamenii, ar trebui să fim mai conştienţi de impactul actiunilor noastre asupra solului şi ar trebui să facem tot posibilul in a nu-l polua, asta daca ne dorim o viaţă mai sănătoasă. Dar pentru ca acest lucru să fie realizabil, e necesar sa cunoastem cateva elemente referitoare la importanţa ecologică a solului:
- se află în strânsă legătură cu aerul unei regiuni prin structura şi natura lui;
- influenţează calitatea surselor de apă subterană şi de suprafaţă;
- contribuie la creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei ;
- “participă” la dezvoltarea socio-economică a aşezărilor umane.

Cu toţii ar trebui să realizam importanta pe care o are solul in cadrul ecosistemului si, fara sa pierdem din vedere faptul ca intreaga noastra existenta se deruleaza aici, pe Terra, sa incercam împreună să contribuim la construirea unui vis: un pământ sănătos şi prosper. Trebuie să devenim conştienţi de primejdia care ameninţă viitorul şi să depunem doar eforturi de vointa pentru a conserva şi a proteja planeta!

Am putea începe prin a arunca mucul de ţigară şi ambalajul de la eugenia acolo unde trebuie…

activitate umană, ape subterane, calitatea apelor, cercetători, dezvoltare socio economică, deşeuri, ecosistem, evoluţie, impact asupra mediului, importanţă ecologică, mediu, poluare, responsabilizare socială, resurse de apă, sol, sănătate, vegetaţie, zone verzi